Bunele maniere si nu numai partea 1

                                  Dragii mei, voi incepe prin a spune ca pe zi ce trece vad tot mai multi oameni imbracati tot mai ciudat, mai aiurea si total neadecvat situatiilor in care se afla. De ce? Simplu, pentru ca oamenii din ziua de azi nu stiu sa se imbrace. Nu mai au nici un sens in hainele lor, nici o culoare, nici un gust. Nimic armonios. Si nu doar asta e problema. Mai sunt multe, multe altele: mersul, imbracatul, gesturile, reactiile, atitudinile, comportamentul in societatea in care traiesc. Voi incerca sa cuprind cat mai multe din aceste aspecte, ma voi documenta din cat mai multe carti, mai mult pentru doamne si domnisoare care inca nu si-au gasit orientarea vestimentara s.a.m.d.


        Capitolul 1: Mai mult sapun, mai putin parfum


    Obiceiurile noastre pot sa se schimbe , manierele noastre pot deveni mai rafinate , personalitatea noastra poate sa se dezvolte , dar corpul nostru e un „ personaj „ care ne insoteste mereu. El e o componenta constanta a fiintei umane , careia trebuie sa-i dam toata atentia punand in valoare ceea ce ne-a daruit natura. Nimic nu este mai placut decit sentimentul ca aspectul nostru atrage si retine privirea celorlalti. Cremele , lotiunile , sprayurile deodorante , coloniile au devenit indispensabile toaletei zilnice , dar ele nu pot inlocui , in nici un caz , baia si dusul. Lipsa de timp nu este o scuza pentru dintii cariati , pentru miinile si picioarele neangrijite sau pentru un par lasat in dezordine. Cel care crede ca omul trebuie sa fie „ natural „ si ca aspectul exterior nu conteaza , dovedeste cel mult ca bunul simt ii este la fel de strain ca periile de par , de dinti si de unghii. Pentru fiecare dintre noi , a calatori in tramvai langa o persoana urat mirositoare , linga un betiv sau linga un fumator poate deveni o experienta insuportabila. Lipsa de respect fata de ceilalti atinge insa apogeul atunci cand neglijenta vestimentara si murdaria se ascund sub parfumuri tari. Apa de toaleta nu le este permisa decit acelora care mai intii s-au spalat cu grija ...
          Am vazut intr-o zi, o reclama la televizor, cred ca la un moment dat a fost si o campanie pe tema asta, in care, niste tineri urca in tramvai si nimeresc langa un "domn" burtos, ce se tinea de bara de sus. Curajosi tineri nu am ce zice. I-au oferit domnului un bradut parfumat, din soiul acelora care obisnuia tata sa puna la oglinda retrovizoare a masinii. Am ramas placut impresionata. Nu pentru ca i-au daruit un bradulet, ci pentru ca au avut curajul sa ii spuna intr-un mod delicat: "dom'le, PUTI!". Desigur ca au fugit. Niciodata nu stii reactia omului.
     

Nunta fata mea, Oana!

Acum 2 saptamani, a avut nunta cea mai buna prietena a mea din liceu, Oana. A fost intr-un mare fel! O sa se vorbeasca mult timp despre nunta ei. Pe masura ce primesc poze, o sa le postez. Deocamdata am doar o singura poza. So, enjoy! 

D'ale mele S1E3

History story.

De atat de multe ori i-a cerut sa plece, i-a spus ca nu o mai vrea, ca o uraste. Intr-o zi, pleaca. Avea sufletul gol, greu, o durea. Isi dorea sa nu o mai doara, isi dorea sa nu fi vazut regretul din ochii lui, isi dorea ca el sa se fi purtat urat. Asa nu regreta alegerea ce o facuse. Il iubea mai mai mult decat orice si il vroia mereu langa ea dar el a plecat lasand un loc gol. Vroia doar sa il stranga in brate, sa il simta aproape. Se gandea ce minunat ar fi daca nu ar fi avut inima. Asa nu mai era obligata sa simta ceea ce simtea. Dar stia ca se va intoarce. El mereu se intorcea. Si desi cu fiecare intoarcere regreta cele facute, ea il ierta si el incepea iar. De atat de multe ori a incercat sa plece. Pur si simplu sa plece fara sa se uite inapoi. Sa plece de la el si sa is vada de drum. Dar nu a facut-o. Pana in ziua in care, toate lucrurile rele i-au atins limita rabdarii si ea nu a mai putut rezista. El avea iesirile lui, ea se temea de el. Stia ce va gandi el cand nu o va mai gasi. Stia ca este oribit de gelozie si ca nu poate vedea dincolo de ea. Degeaba ii spunea ca o iubea. Asta nu mai avea nici o valoare. Nu cu toate certurile si scandalurile dintre ei. Si-a dat seama de multa vreme ca nu o mai iubeste. Stia ca doar s-a obisnuit cu ea acolo. Sa aiba grija de el. L-a asteptat sa vina acasa si i-a spus ca pleaca. Surpriza! El nu s-a mai impotrivit, si ea a plecat. A luat totul de la inceput. Parca s-a trezit dintr-un somn lung plin cu vise urate. Acum, traieste si iubeste viata mai mult decat inaite.
                                                            E libera.

D'ale mele S1E2

A trecut o luna din viata noastra. O noapte si o zi din viata mea. O noapte care mi-a aratat ca defapt trecutul e trecut, ca defapt am mers mai departe si am trecut peste fara ca macar sa imi dau seama. In noaptea asta, trista la inceput, am adus lacrimi pe obrazul celui ce merita cel mai putin. Imi place viata, imi place sa bagabontesc dar acum, acum lucrurile sunt altfel. Poate pt ca nu am reguli, pt ca imi lasa toata libertatea ce mi-am dorit-o, pt ca ma face sa vreau sa fiu langa el. Imi alearga prin minte toata ziua si toata noaptea si mor de ochii si de focul lui. E frumos, e destept, e nebun, bland. Din toate cate ceva. Ma iubeste, imi spune unde se duce cu cine, cand se duce, cat sta, fara sa ii cer sau sa il intreb. Nu ma suna din 5 in 5 minute sa ma tina 1 ora in telefon ca i se pare lui nu stiu ce. E minunat. Si uite asa, am stricat eu mare frumusete de seara minunata. Ca de, si eu mica si...mica, nici prin gand nu mi-a trecut ca el avea sa tina minte aniversarea noastra, si cu atat mai mult, ca vrea sa sarbatorim. Dar se pare ca exact asa a fost. Si uite cum ma duc eu frumusel sa duc cateaua si apoi ma gandesc sa trec pe la o prietena si cum telefonul s-a descarcat, retea, dracu' stie de ce nu aveam, bag cartela in alt telefon si il las la incarcat. Coboram noi la un bar si uite de aici cum mi se trag mie toate. In tot timpul asta, el fiind suparat. Ce sa zic, s-a pilit, am ajuns si eu in cartier, fugi dupa el, gaseste-l, pleaca cu el si intoarceti-va acasa la 6 dimineata. Continuati petrecerea pana cand va ia somnul. Seara, adica azi abia, ajung inapoi acasa, cu inima la locul ei, si linistita, ca el este in continuare al meu, ca nu a renuntat la mine, ca ma iubeste, ca il iubesc. Astept acum ziua de maine si urmatoarea seara cand vom adormi iarasi in unul in bratele celuilalt.