Metrorex:"Pe orice timp, ajungi la timp!", mda, sigur. Asta sa i-o spuna lui Mutu. Poate el crede. Nu cred ca are rost sa mentionez minunatele calatorii cu metroul, pe care oricum orice bucurestean le cunoaste prea bine, iar cei ne-bucuresteni-refuz sa folosesc termenul de "provinciali"-vor fi "placut" impresionati de ele. O calatorie cu metroul este, daca nu e ora de varf desigur, o placere in adevaratul sens al cuvantului. Intr-adevar, pe orice timp ajungi la timp. DAR-marele dar-de fiecare data cand e ora de varf, al dracului metrou daca ajunge el la timp; sau repede.
Si ma trezesc frumos de dimineata vesela si energica sa ma pregatesc de o zi frumoasa de scoala. Sau cel putin asa am crezut cand m-am trezit. Bineinteles, ca de obicei, plec mai tarziu decat ar fi trebuit. Ajung la metrou, toate bune si frumoase. Totul merge super pana la statia Nicolae Grigorescu. Deja era 11:35. “Trenul stationeaza 2 minute.” Grozav! Mereu, dar mereu cand ma grabesc, nu e data in care metroul sa nu stationeze 2 minute, ba la Grigorescu, ba la Mihai Bravu. Intr-un final ajung la Unirii. Ies val-vartej din metrou, traversez pasajul fuga-fuga sa ajung la Unirii 2 sa iau metroul spre Universitate. Ajung pe peronul cu pricina si, surpriza! Vorba Evelinei:”O, dar vai!” ce sa vezi, era fara 10 sau fara 5 cam asa ceva, si urmatorul metrou venea la 12:02. Mare frumusete de studenta intarziata ce eram eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu