Metroul, o vesnica scena a indiferentei, grabniciei si nesimtirii

Metrorex:"Pe orice timp, ajungi la timp!", mda, sigur. Asta sa i-o spuna lui Mutu. Poate el crede. Nu cred ca are rost sa mentionez minunatele calatorii cu metroul, pe care oricum orice bucurestean le cunoaste prea bine, iar cei ne-bucuresteni-refuz sa folosesc termenul de "provinciali"-vor fi "placut" impresionati de ele. O calatorie cu metroul este, daca nu e ora de varf desigur, o placere in adevaratul sens al cuvantului. Intr-adevar, pe orice timp ajungi la timp. DAR-marele dar-de fiecare data cand e ora de varf, al dracului metrou daca ajunge el la timp; sau repede. 

            Si ma trezesc frumos de dimineata vesela si energica sa ma pregatesc de o zi frumoasa de scoala. Sau cel putin asa am crezut cand m-am trezit. Bineinteles, ca de obicei, plec mai tarziu decat ar fi trebuit. Ajung la metrou, toate bune si frumoase. Totul merge super pana la statia Nicolae Grigorescu. Deja era 11:35. “Trenul stationeaza 2 minute.” Grozav! Mereu, dar mereu cand ma grabesc, nu e data in care metroul sa nu stationeze 2 minute, ba la Grigorescu, ba la Mihai Bravu. Intr-un final ajung la Unirii. Ies val-vartej din metrou, traversez pasajul fuga-fuga sa ajung la Unirii 2 sa iau metroul spre Universitate. Ajung pe peronul cu pricina si, surpriza! Vorba Evelinei:”O, dar vai!” ce sa vezi, era fara 10 sau fara 5 cam asa ceva, si urmatorul metrou venea la 12:02. Mare frumusete de studenta intarziata ce eram eu. 

   D'ale mele S1E4
Pai ar cam fi cazul sa mai scriu si eu cate ceva ca doar nu am mai scris de nici nu imi mai amintesc cand. Sa incep cum face Guess Who? 7.03.2006? Sa vedem, 21.01.2012 si sa incep cu clasicul "it was love at first site" si bla bla bla all that shit. Da, e adevarat. Daaaarrrrr, o sa sar peste asta si long story short, in sfarsit am gasit ceea ce cautam. Le are pe toate adunate, stie cum sa se poarte, cand, ce si cum sa zica. Tot tacamul.Asa ca nu ramane decat sa vedem cat o sa dureze.

Pareri, idei and other crap like that

Ma enerveaza ca nu ma suna. Ma enerveaza ca de cate ori o dau in bara, fie eu fie el, tot el se incapataneaza sa nu dea semne de viata si tot eu is cea care sparge gheatza. Ma enerveaza ca is proasta si ma indragostesc repede si mai ales de cine nu trebuie. Ma enerveaza ca imi doresc prea multe ca sa le pot avea pe toate in acelasi timp. Ma enerveaza ca nu am puterea sa combin barbatii din viata mea in asa fel incat sa iau cate ceva de la fiecare si sa imi creez propriul barbat, custom made, dupa placerea mea, si cand ma plictisesc de un feature, sa intru la settings si sa schimb dupa placerea mea. Ma enerveaza ca atunci cand trebuie, nu e nici unul. Dar cand nu trebuie apar toti mai ceva ca ciupercile. Ma enerveaza ca abia dupa ce au pe alta in viata lor, vin si imi spun mie cat de bine era cand eram in viata lor. Eu ii ascult, si ajung la o singura concluzie, concluzie de care narcis ar fi mandru sa auda: i'm the fucking best at everything. Si am o placere asa sadica sa ii aud spunand:"Ai fost cel mai bun lucru din viata mea". True, si voi ramane the best thing you'll ever have! De ce? Simplu! Pentru ca nici una nu o sa fie ca mine, nu o sa se poarte ca mine, sa gandesasca sau orice altceva. Pentru ca ma vei cauta in toate femeile cu care vei trai si care vor trece prin viata ta, dar nu vei gasi nimic din mine in ele. Poate ca vor avea anumite momente sau iesiri care iti vor aminti de mine. Dar nici una nu va avea ce am eu si nu iti va oferi ce ti-am oferit eu. Si asta ma face sa fiu EU! EU inseamna toti acei prosti care se gandesc la mine cand sunt cu femeile lor.